IMPORTANT!
Pentru cei care doresc să vadă modele de subiecte de matematică și științe concepute pentru Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a, găsiți Caietul Profesorului la link-ul de mai jos. Vă descărcați caietul pe calculatorul personal și vă uitați pe itemi/întrebări când aveți timp. SUCCES!
http://www.neutrino.ro/wp-content/uploads/2013/09/EN_VI_Caietul_cadrului_didactic.pdf
.
sâmbătă, 8 martie 2014
marți, 25 februarie 2014
vineri, 14 februarie 2014
CLASA aVIII-a. Fenomene termice
FENOMENE TERMICE
1. Se poate determina corect temperatura unei cantităţi mici de apă aflată pe fundul unei eprubete, folosind un termometru din trusa de fizică ?
2. Dar temperatura apei dintr-un lac, se poate determina corect cu un astfel de termometru?
3. De ce beciurile caselor se construiesc sub pământ ?
4. Care cizme ţin mai cald : cele care sunt fixe pe picior, sau cele care sunt mai largi?
5. Cum se protejează conductele aeriene împotriva îngheţului?
6. Care plapumă e mai călduroasă: una nouă sau una veche ? De ce ?
7. Care din expresiile următoare este corectă: a) cojocul ne încălzeşte; b) cojocul ne ţine de cald; c) noi încălzim cojocul.
8. Dacă urechile noastre ar fi de câteva ori mai sensibile, atunci am auzi un zgomot continuu. Ştiţi cui s-ar datora el ?
9. Cum explici faptul că, vara, mingile, baloanele, roţile de la maşini sunt mai umflate decât iarna şi există pericolul ca ele să se spargă ?
10. Punând unul lângă altul cei 10 la puterea 20 atomi conţinuţi într-un mm cub de fier, s-ar obţine un lanţ cu lungimea de 2•10 la puterea7 km. Calculează diametrul unui atom de fier.
11. Turnând 1 cm cub de alcool etilic în apa unui ocean, să considerăm că acesta s-ar distribui uniform în toate mările şi oceanele globului pământesc, al cărui volum însumează 1,37 • 10 la puterea 9 km cubi. Ştiind că fiecare litru de apă, indiferent de unde l-am lua, ar conţine 8 molecule de alcool etilic, câte molecule sunt intr-un cm cub de alcool etilic ?
12. Pe ce fenomen se bazează răspândirea în ţesuturile corpului nostru a medicamentelor injectate intramuscular ?
13. De ce ochiurile de grăsime plutesc la suprafaţa supei fără să se amestece cu supa ?
14. De ce nu ne putem spăla pe mâini numai cu apă atunci când suntem murdari cu unsori ?
15. De ce baloanele de săpun au formă sferică ?
16. Cum explici funcţionarea sugativei ?
17. De ce apa nu trece prin umbrelă sau prin foaia de cort ?
18. De ce insulele au o climă caracterizată de temperaturi care nu variază prea mult de la un anotimp la altul ?
19. Ce căldură trebuie să primească 1kg de zinc pentru a se încălzi de la 30ºC la 39ºC ?
20. Talpa unui fier de călcat se confecţionează dintr-un material cu căldură specifică mare sau mică ? De ce ?
Cuvinte cheie : temperatură,căldură, căldură specifică, echilibru termic, izolare termică, conducţie termică, agitaţie termică, viteză, atom, moleculă, particule, multe, mici, forţe de atracţie, de respingere...
1. Se poate determina corect temperatura unei cantităţi mici de apă aflată pe fundul unei eprubete, folosind un termometru din trusa de fizică ?
2. Dar temperatura apei dintr-un lac, se poate determina corect cu un astfel de termometru?
3. De ce beciurile caselor se construiesc sub pământ ?
4. Care cizme ţin mai cald : cele care sunt fixe pe picior, sau cele care sunt mai largi?
5. Cum se protejează conductele aeriene împotriva îngheţului?
6. Care plapumă e mai călduroasă: una nouă sau una veche ? De ce ?
7. Care din expresiile următoare este corectă: a) cojocul ne încălzeşte; b) cojocul ne ţine de cald; c) noi încălzim cojocul.
8. Dacă urechile noastre ar fi de câteva ori mai sensibile, atunci am auzi un zgomot continuu. Ştiţi cui s-ar datora el ?
9. Cum explici faptul că, vara, mingile, baloanele, roţile de la maşini sunt mai umflate decât iarna şi există pericolul ca ele să se spargă ?
10. Punând unul lângă altul cei 10 la puterea 20 atomi conţinuţi într-un mm cub de fier, s-ar obţine un lanţ cu lungimea de 2•10 la puterea7 km. Calculează diametrul unui atom de fier.
11. Turnând 1 cm cub de alcool etilic în apa unui ocean, să considerăm că acesta s-ar distribui uniform în toate mările şi oceanele globului pământesc, al cărui volum însumează 1,37 • 10 la puterea 9 km cubi. Ştiind că fiecare litru de apă, indiferent de unde l-am lua, ar conţine 8 molecule de alcool etilic, câte molecule sunt intr-un cm cub de alcool etilic ?
12. Pe ce fenomen se bazează răspândirea în ţesuturile corpului nostru a medicamentelor injectate intramuscular ?
13. De ce ochiurile de grăsime plutesc la suprafaţa supei fără să se amestece cu supa ?
14. De ce nu ne putem spăla pe mâini numai cu apă atunci când suntem murdari cu unsori ?
15. De ce baloanele de săpun au formă sferică ?
16. Cum explici funcţionarea sugativei ?
17. De ce apa nu trece prin umbrelă sau prin foaia de cort ?
18. De ce insulele au o climă caracterizată de temperaturi care nu variază prea mult de la un anotimp la altul ?
19. Ce căldură trebuie să primească 1kg de zinc pentru a se încălzi de la 30ºC la 39ºC ?
20. Talpa unui fier de călcat se confecţionează dintr-un material cu căldură specifică mare sau mică ? De ce ?
Cuvinte cheie : temperatură,căldură, căldură specifică, echilibru termic, izolare termică, conducţie termică, agitaţie termică, viteză, atom, moleculă, particule, multe, mici, forţe de atracţie, de respingere...
luni, 4 noiembrie 2013
CLASA aVII-a. INTERACȚIUNI. FORȚE.
Probleme propuse spre rezolvare pentru a pregăti testul de evaluare din capitolul
INTERACŢIUNI.FORŢE.
1. Un acrobat vrea să facă un salt, dar cade pe plasa elastică. Ce efecte ale interacţiunilor se pot pune în evidenţă ? Care sunt corpurile care interacţionează ?
2. O piatră loveşte un geam şi acesta se sparge. Ce efecte ale interacţiunii se produc,asupra căror corpuri şi ce tipuri de deformări suferă corpurile în cauză?
3. Sfărâmarea uni cub de gheaţă este un exemplu de deformare. Ce tip de deformare s-a produs ?
4. O piatră, lăsată din mână, cade spre Pământ. Este căderea pietrei rezultatul unei interacţiuni ? Cu cine ?
5. Cauciucurile unei maşini încărcate se turtesc. Este acesta rezultatul unei interacţiuni ? Explicaţi.
6. De ce se toceşte creionul când scrii cu el. Explică folosind termenii de interacţiune, deformare, elastic sau plastic.
7. O minge de fotbal este lovită de un jucător. Explicaţi cum are loc interacţiunea şi ce efecte are asupra corpurilor aflate în interacţiune.
8. Calculaţi-vă greutatea.
9. Calculează masa unui elefant, dacă ştii că are greutatea de 50 000N.
10. Ce greutate are o găleată plină cu 10 litri de apă ? Densitatea apei este 1g/cm cub, iar masa găleţii se neglijează.
11. Newton a pus într-un tub de sticlă, din care a scos aerul, trei corpuri : o bilă de plumb, o bucată de hârtie şi un fulg, iar corpurile aveau dimensiuni apropiate. A întors tubul astfel încât corpurile să ajungă în partea de sus a tubului şi să înceapă mişcarea deodată. El a observat că toate corpurile ajung în acelaşi moment la baza tubului. De ce credeţi că în aer corpurile nu au aceeaşi comportare ?
12. Explicaţi funcţionarea arcului cu săgeată.
13. Ce poţi spune despre un resort care are constanta elastică K = 200N/m ?
14. Cu ce forţă a fost aruncată o piatră dintr - o praştie, când coarda a fost întinsă cu 5 cm şi constanta elastică a corzii este K = 50 N/m ?
15. Ce lungime va avea un tub de cauciuc după ce va fi întins cu o forţă F = 50 N, ştiind că lungimea iniţială era de 75 cm, iar K = 400 N/m ?
16. Explicaţi ancorarea în porturi a navelor prin folosirea unui lanţ/funie înfăşurată de un pilon de pe ţărm.
17. De ce atunci când calci pe o coajă de banană există riscul de a cădea ?
18. Un paraşutist cu masa M=80 Kg cade pe Pământ într-o mişcare rectilinie şi uniformă. Reprezintă forţele ce acţionează asupra lui şi calculează-le modulele.
19. Se va dezlega mai uşor un şnur de mătase sau de bumbac ? De ce ?
20. Pune o tabletă de calciu efervescent într-un pahar cu apă. Observă-i mişcarea şi explică de ce se mişcă în acel mod ?
21. În ce sens se mişcă « para » de la duş, dacă dai drumul brusc la apă prin el ?
22. Explicaţi înaintarea unui înotător.
23. Cyrano de Bergerac (un cunoscut erou dintr-un roman francez) şi-a imaginat că ar putea zbura până la Lună procedând astfel : urcându-se într-un cărucior de fier şi aruncând o sferă magnetică vertical în sus, căruciorul ar putea fi atras de aceasta până la atingere. Ajungând la sferă, ar arunca-o din nou şi căruciorul ar fi tras iarăşi, până când, după multe aruncări ar ajunge la Lună. Este posibilă o astfel de călătorie ?
24. Un cub din aluminiu are greutatea G = 211 680 N. Calculează latura cubului, după ce cauţi în tabele densitatea aluminiului.
25. Un sac cu mere are pe Pământ greutatea de 300N. Ce greutate va avea sacul pe Lună ? Cât este masa sacului pe Pământ ? Dar pe Lună ? ( g pe Pământ este 10N/Kg, iar pe Lună este 1,6 N/Kg).
26. O ladă cu masa m = 20Kg este deplasată pe o suprafaţă orizontală, rectiliniu şi uniform, sub acţiunea unei forţe de tracţiune de 2,94N. Calculează cât este coeficientul de frecare dintre ladă şi suprafaţă.
27. De ce acul are vârful ascuţit ?
28. De ce cuţitul şi ferăstrăul au lamele foarte subţiri ?
29. De ce cauciucurile unui tractor sunt mult mai late decât cauciucurile unui autoturism de oraş ?
30. Ce presiune exercită un copil de 48 Kg atunci când suprafaţa de sprijin a pantofilor cu care e încălţat este de 320 cm pătraţi.
VA URMA......
INTERACŢIUNI.FORŢE.
1. Un acrobat vrea să facă un salt, dar cade pe plasa elastică. Ce efecte ale interacţiunilor se pot pune în evidenţă ? Care sunt corpurile care interacţionează ?
2. O piatră loveşte un geam şi acesta se sparge. Ce efecte ale interacţiunii se produc,asupra căror corpuri şi ce tipuri de deformări suferă corpurile în cauză?
3. Sfărâmarea uni cub de gheaţă este un exemplu de deformare. Ce tip de deformare s-a produs ?
4. O piatră, lăsată din mână, cade spre Pământ. Este căderea pietrei rezultatul unei interacţiuni ? Cu cine ?
5. Cauciucurile unei maşini încărcate se turtesc. Este acesta rezultatul unei interacţiuni ? Explicaţi.
6. De ce se toceşte creionul când scrii cu el. Explică folosind termenii de interacţiune, deformare, elastic sau plastic.
7. O minge de fotbal este lovită de un jucător. Explicaţi cum are loc interacţiunea şi ce efecte are asupra corpurilor aflate în interacţiune.
8. Calculaţi-vă greutatea.
9. Calculează masa unui elefant, dacă ştii că are greutatea de 50 000N.
10. Ce greutate are o găleată plină cu 10 litri de apă ? Densitatea apei este 1g/cm cub, iar masa găleţii se neglijează.
11. Newton a pus într-un tub de sticlă, din care a scos aerul, trei corpuri : o bilă de plumb, o bucată de hârtie şi un fulg, iar corpurile aveau dimensiuni apropiate. A întors tubul astfel încât corpurile să ajungă în partea de sus a tubului şi să înceapă mişcarea deodată. El a observat că toate corpurile ajung în acelaşi moment la baza tubului. De ce credeţi că în aer corpurile nu au aceeaşi comportare ?
12. Explicaţi funcţionarea arcului cu săgeată.
13. Ce poţi spune despre un resort care are constanta elastică K = 200N/m ?
14. Cu ce forţă a fost aruncată o piatră dintr - o praştie, când coarda a fost întinsă cu 5 cm şi constanta elastică a corzii este K = 50 N/m ?
15. Ce lungime va avea un tub de cauciuc după ce va fi întins cu o forţă F = 50 N, ştiind că lungimea iniţială era de 75 cm, iar K = 400 N/m ?
16. Explicaţi ancorarea în porturi a navelor prin folosirea unui lanţ/funie înfăşurată de un pilon de pe ţărm.
17. De ce atunci când calci pe o coajă de banană există riscul de a cădea ?
18. Un paraşutist cu masa M=80 Kg cade pe Pământ într-o mişcare rectilinie şi uniformă. Reprezintă forţele ce acţionează asupra lui şi calculează-le modulele.
19. Se va dezlega mai uşor un şnur de mătase sau de bumbac ? De ce ?
20. Pune o tabletă de calciu efervescent într-un pahar cu apă. Observă-i mişcarea şi explică de ce se mişcă în acel mod ?
21. În ce sens se mişcă « para » de la duş, dacă dai drumul brusc la apă prin el ?
22. Explicaţi înaintarea unui înotător.
23. Cyrano de Bergerac (un cunoscut erou dintr-un roman francez) şi-a imaginat că ar putea zbura până la Lună procedând astfel : urcându-se într-un cărucior de fier şi aruncând o sferă magnetică vertical în sus, căruciorul ar putea fi atras de aceasta până la atingere. Ajungând la sferă, ar arunca-o din nou şi căruciorul ar fi tras iarăşi, până când, după multe aruncări ar ajunge la Lună. Este posibilă o astfel de călătorie ?
24. Un cub din aluminiu are greutatea G = 211 680 N. Calculează latura cubului, după ce cauţi în tabele densitatea aluminiului.
25. Un sac cu mere are pe Pământ greutatea de 300N. Ce greutate va avea sacul pe Lună ? Cât este masa sacului pe Pământ ? Dar pe Lună ? ( g pe Pământ este 10N/Kg, iar pe Lună este 1,6 N/Kg).
26. O ladă cu masa m = 20Kg este deplasată pe o suprafaţă orizontală, rectiliniu şi uniform, sub acţiunea unei forţe de tracţiune de 2,94N. Calculează cât este coeficientul de frecare dintre ladă şi suprafaţă.
27. De ce acul are vârful ascuţit ?
28. De ce cuţitul şi ferăstrăul au lamele foarte subţiri ?
29. De ce cauciucurile unui tractor sunt mult mai late decât cauciucurile unui autoturism de oraş ?
30. Ce presiune exercită un copil de 48 Kg atunci când suprafaţa de sprijin a pantofilor cu care e încălţat este de 320 cm pătraţi.
VA URMA......
vineri, 15 februarie 2013
UNIVERSUL VĂZUT DE COPII...
VIZITAȚI
EXPOZIȚIA DE DESENE ȘI BENZI DESENATE
REALIZATE DE ELEVI LA CURSUL OPȚIONAL DE ASTRONOMIE. SUNT FOARTE REUȘITE...FELICITĂRI AUTORILOR !!!
BubbleShare: Share photos - Easy Photo Sharing
EXPOZIȚIA DE DESENE ȘI BENZI DESENATE
REALIZATE DE ELEVI LA CURSUL OPȚIONAL DE ASTRONOMIE. SUNT FOARTE REUȘITE...FELICITĂRI AUTORILOR !!!
BubbleShare: Share photos - Easy Photo Sharing
joi, 7 februarie 2013
PROBLEME, CLASA A VI-A
În 14 martie va fi concursul de fizică "Evaluare în educație" (vezi aici subiecte și bareme), etapa a II-a. În acest scop vă propun niște probleme spre rezolvare. Mult succes!
1. Eşti pe câmp şi la un moment dat observi că pe cer au apărut nori care prevestesc o furtună. Distanţa până la marginea satului este de 3 km. Ştii că, alergând, viteza ta este de aproximativ 3 m/s. Începe să tune şi vezi în depărtare fulgerele. Folosind ceasul de la mână constaţi că între momentul fulgerului şi cel al perceperii tunetului, intervalul de timp este t= 10 s.
a. Calculează distanţa faţă de tine la care s-a produs fulgerul.
b. Ştiind că norii sunt la altitudinea de aproximativ 1000 m şi că vântul bate spre sat cu viteza de 36 km/h estimează dacă ajungi acasă înainte ca norii să fie exact deasupra ta
2. Dintre expresiile de mai jos, subliniaţi pe cele care denumesc fenomen fizic: tunet, plumb topit, fierbere, puşcă, împuşcătură, inundaţie, alunecare, înserare, ninsoare, viscol, ecou, cădere.
3. Un prieten îţi dă textul următor pe care l-a primit de la un extraterestru. Textul conţine câteva cuvinte pe care numai tu poţi să le traduci. Iată textul:
„ Am plecat de pe planeta XWY cu fuhybzuitas de 200000 de martas/argas. Am parcurs 8000000000 de martas si astfel am măsurat timpul total de zbor care a fost de 40000 de argas. Când am coborât pe planeta voastră, era ceea ce voi numiţi primăvară, era soare şi pe jos era apă amestecată cu zăpadă, valix-ul meu indica 35 vecsi. Mi-era foame, aşa că am cumpărat o sticlă cu 1 mantas de apă care era de două ori mai uşoară decât pe planeta mea…”
Te rugăm să ne spui:
i. Ce mărime fizică desemnează fuhybzuitas
ii. Cu ce unităţi de măsură din SI sunt echivalente martas, argas, vecsi, mantas
iii. Ce măsoară valix-ul
Ştiind că pe planeta XWY o zi durează de două ori cât una pe pământ, găseşte relaţia între unităţile de măsură ale extraterestrului şi cele din SI.
4. Două corpuri având mase diferite, au greutăţile egale. În ce situaţie este posibil acest lucru ?
5. Două automobile pleacă simultan unul spre celălalt din două localităţi situate la distanţa de 90km
una de alta, cu viteza v1=20m/s şi respectiv v2=90km/h constante. Să se afle:
a) După cât timp se vor întâlni?
b) La ce distanţă faţă de prima localitate se întâlnesc?
6. Într-un vas se amestecă 5 cm3 de alcool cu 5 cm3 de apă. În alt vas se amestecă 5g de alcool, (ρalcool=800kg/m 3) cu 5g de apă (ρapă=1000kg/m3). În care din cele două vase amestecul are densitate mai mare?
7. La un concurs de alergări participă o broască, o lăcustă şi un purice. Broasca execută un salt într-o secundă, lăcusta două salturi pe secundă, iar puricele trei salturi pe secundă. Saltul broaştei măsoară 90 cm, al lăcustei 60 cm, iar al puricelui 50 cm iar pista măsoară 9 m. Care va fi ordinea sosirii concurenţilor?
8. Ai la dispoziţie un corp cu densitatea de 500 Kg/m3 de forma unui cub cu latura de 10 cm, şi agăţat de un suport, un resort ideal (fără masă) cu constanta elastică k = 500 N/m şi lungimea initiala de 10 cm. Calculează :
1. Masa şi respectiv greutatea corpului.
2. Agăţi corpul de capătul liber al resortului. Calculează lungimea finala a resortului în acest caz.
9. Vrei să cumperi un covor cu care să acoperi o scară cu 20 de trepte care se găseşte între doi pereţi verticali aflaţi la distanţa de 1,5 m unul de celălalt. Ştii că fiecare treaptă are lăţimea de şi înălţimea de .
Ce lungime are covorul care ar acoperi scara în întregime.
Cât ar costa covorul, dacă costă ?
Cât cântăreşte covorul, dacă cântăresc ?
1. Eşti pe câmp şi la un moment dat observi că pe cer au apărut nori care prevestesc o furtună. Distanţa până la marginea satului este de 3 km. Ştii că, alergând, viteza ta este de aproximativ 3 m/s. Începe să tune şi vezi în depărtare fulgerele. Folosind ceasul de la mână constaţi că între momentul fulgerului şi cel al perceperii tunetului, intervalul de timp este t= 10 s.
a. Calculează distanţa faţă de tine la care s-a produs fulgerul.
b. Ştiind că norii sunt la altitudinea de aproximativ 1000 m şi că vântul bate spre sat cu viteza de 36 km/h estimează dacă ajungi acasă înainte ca norii să fie exact deasupra ta
2. Dintre expresiile de mai jos, subliniaţi pe cele care denumesc fenomen fizic: tunet, plumb topit, fierbere, puşcă, împuşcătură, inundaţie, alunecare, înserare, ninsoare, viscol, ecou, cădere.
3. Un prieten îţi dă textul următor pe care l-a primit de la un extraterestru. Textul conţine câteva cuvinte pe care numai tu poţi să le traduci. Iată textul:
„ Am plecat de pe planeta XWY cu fuhybzuitas de 200000 de martas/argas. Am parcurs 8000000000 de martas si astfel am măsurat timpul total de zbor care a fost de 40000 de argas. Când am coborât pe planeta voastră, era ceea ce voi numiţi primăvară, era soare şi pe jos era apă amestecată cu zăpadă, valix-ul meu indica 35 vecsi. Mi-era foame, aşa că am cumpărat o sticlă cu 1 mantas de apă care era de două ori mai uşoară decât pe planeta mea…”
Te rugăm să ne spui:
i. Ce mărime fizică desemnează fuhybzuitas
ii. Cu ce unităţi de măsură din SI sunt echivalente martas, argas, vecsi, mantas
iii. Ce măsoară valix-ul
Ştiind că pe planeta XWY o zi durează de două ori cât una pe pământ, găseşte relaţia între unităţile de măsură ale extraterestrului şi cele din SI.
4. Două corpuri având mase diferite, au greutăţile egale. În ce situaţie este posibil acest lucru ?
5. Două automobile pleacă simultan unul spre celălalt din două localităţi situate la distanţa de 90km
una de alta, cu viteza v1=20m/s şi respectiv v2=90km/h constante. Să se afle:
a) După cât timp se vor întâlni?
b) La ce distanţă faţă de prima localitate se întâlnesc?
6. Într-un vas se amestecă 5 cm3 de alcool cu 5 cm3 de apă. În alt vas se amestecă 5g de alcool, (ρalcool=800kg/m 3) cu 5g de apă (ρapă=1000kg/m3). În care din cele două vase amestecul are densitate mai mare?
7. La un concurs de alergări participă o broască, o lăcustă şi un purice. Broasca execută un salt într-o secundă, lăcusta două salturi pe secundă, iar puricele trei salturi pe secundă. Saltul broaştei măsoară 90 cm, al lăcustei 60 cm, iar al puricelui 50 cm iar pista măsoară 9 m. Care va fi ordinea sosirii concurenţilor?
8. Ai la dispoziţie un corp cu densitatea de 500 Kg/m3 de forma unui cub cu latura de 10 cm, şi agăţat de un suport, un resort ideal (fără masă) cu constanta elastică k = 500 N/m şi lungimea initiala de 10 cm. Calculează :
1. Masa şi respectiv greutatea corpului.
2. Agăţi corpul de capătul liber al resortului. Calculează lungimea finala a resortului în acest caz.
9. Vrei să cumperi un covor cu care să acoperi o scară cu 20 de trepte care se găseşte între doi pereţi verticali aflaţi la distanţa de 1,5 m unul de celălalt. Ştii că fiecare treaptă are lăţimea de şi înălţimea de .
Ce lungime are covorul care ar acoperi scara în întregime.
Cât ar costa covorul, dacă costă ?
Cât cântăreşte covorul, dacă cântăresc ?
marți, 4 decembrie 2012
clasa a VII-a ECHILIBRUL CORPURILOR
1. Cum trebuie să fie braţele pedalelor unei biciclete pentru ca momentul forţei de apăsare să fie cât mai mare?
2. Pentru frânarea unei biciclete, un copil apasă pe pedale atunci când braţele acestora sunt în plan vertical, iar altul, apasă pe pedale când sunt în plan orizontal. Care din ei procedează corect pentru a obţine efectul de frânare?
3. Pentru desfacerea unor piuliţe se folosesc diferite chei (sunt pe numere). Pentru a reuşi această acţiune cu o forţă cât mai mică, cum trebuie să fie lungimea cheii?
4. De ce mânerul unei maşini de tocat carne trebuie să fie lung?
5. De ce putem desface şuruburile mai uşor cu o şurubelniţă care are mânerul mai gros, decât cu una care are mânerul mai subţire?
6. De ce volanul camioanelor are diametrul mai mare decât al autoturismelor?
7. Cum procedaţi pentru a lua o curbă cu bicicleta? Explicaţi de ce rotiţi ghidonul într-un anume fel?
8. Un copil împinge uşa cu o forţă de 10 N de la o distanţă de 15 cm de balamale, pentru a o închide. În spatele ei, un alt copil împinge uşa în sens opus cu o forţă de 15 N aplicată la distanţa de 10 cm de balama. Forţele acţionează perpendicular pe uşă. Ce mişcare va avea uşa?
9. Un leagăn este împins într-un sens cu o forţă de 12,5 N, aplicată la nivelul scaunului, în sensul de rotire a acestuia şi cu o altă forţă, de 20 N, cu punctul de aplicaţie la jumătatea barei ce susţine scaunul, pentru a roti scaunul în sens opus faţă de prima forţă. În ce sens se va roti leagănul?
10. Cu ce forţă poate fi ridicat un capac de canal cu masa de 15 kg, dacă acesta este fixat într-o balama, iar forţa se aplică în punctul diametral opus balamalei? Se consideră că forţa de greutate acţionează în centrul capacului.
11. Vâsla unei bărci este o pârghie. Precizaţi care este punctul de sprijin, care este forţa activă şi care este forţa rezistentă.
12. Completaţi tabelul de mai jos, ştiind că F şi R sunt forţele ce acţionează asupra pârghiei, iar bR şi bF sunt braţele forţelor.
13. O bară lungă de 150 cm este folosită ca pârghie pentru învingerea unei forţe rezistente de 100 daN folosind o forţă activă de 12,5 daN. Determinaţi unde este punctul de sprijin al barei şi stabiliţi dacă problema are una sau două soluţii.
2. Pentru frânarea unei biciclete, un copil apasă pe pedale atunci când braţele acestora sunt în plan vertical, iar altul, apasă pe pedale când sunt în plan orizontal. Care din ei procedează corect pentru a obţine efectul de frânare?
3. Pentru desfacerea unor piuliţe se folosesc diferite chei (sunt pe numere). Pentru a reuşi această acţiune cu o forţă cât mai mică, cum trebuie să fie lungimea cheii?
4. De ce mânerul unei maşini de tocat carne trebuie să fie lung?
5. De ce putem desface şuruburile mai uşor cu o şurubelniţă care are mânerul mai gros, decât cu una care are mânerul mai subţire?
6. De ce volanul camioanelor are diametrul mai mare decât al autoturismelor?
7. Cum procedaţi pentru a lua o curbă cu bicicleta? Explicaţi de ce rotiţi ghidonul într-un anume fel?
8. Un copil împinge uşa cu o forţă de 10 N de la o distanţă de 15 cm de balamale, pentru a o închide. În spatele ei, un alt copil împinge uşa în sens opus cu o forţă de 15 N aplicată la distanţa de 10 cm de balama. Forţele acţionează perpendicular pe uşă. Ce mişcare va avea uşa?
9. Un leagăn este împins într-un sens cu o forţă de 12,5 N, aplicată la nivelul scaunului, în sensul de rotire a acestuia şi cu o altă forţă, de 20 N, cu punctul de aplicaţie la jumătatea barei ce susţine scaunul, pentru a roti scaunul în sens opus faţă de prima forţă. În ce sens se va roti leagănul?
10. Cu ce forţă poate fi ridicat un capac de canal cu masa de 15 kg, dacă acesta este fixat într-o balama, iar forţa se aplică în punctul diametral opus balamalei? Se consideră că forţa de greutate acţionează în centrul capacului.
11. Vâsla unei bărci este o pârghie. Precizaţi care este punctul de sprijin, care este forţa activă şi care este forţa rezistentă.
12. Completaţi tabelul de mai jos, ştiind că F şi R sunt forţele ce acţionează asupra pârghiei, iar bR şi bF sunt braţele forţelor.
13. O bară lungă de 150 cm este folosită ca pârghie pentru învingerea unei forţe rezistente de 100 daN folosind o forţă activă de 12,5 daN. Determinaţi unde este punctul de sprijin al barei şi stabiliţi dacă problema are una sau două soluţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
.